adorator

română

Etimologie

Din franceză adorateur < latină adorator.

Pronunție

  • AFI: /a.do.raˈtor/


Substantiv


Declinarea substantivului
adorator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adorator adoratori
Articulat adoratorul adoratorii
Genitiv-Dativ adoratorului adoratorilor
Vocativ adoratorule adoratorilor
  1. persoană care adoră pe cineva sau ceva.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.