adnota
română
Etimologie
Din latină adnotare, annotare.
Pronunție
- AFI: /ad.noˈta/
Verb
| Conjugarea verbului adnota | |
| Infinitiv | a adnota |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
adnotez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să adnoteze |
| Participiu | adnotat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face însemnări pe marginea unui text, care să explice, să întregească textul respectiv.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
- adnotație, adnotațiune
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.