acefalie
română
Etimologie
Din franceză acéphalie.
Pronunție
- AFI: /a.ʧe.fa'li.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului acefalie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | acefalie | acefalii |
| Articulat | acefalia | acefaliile |
| Genitiv-Dativ | acefaliei | acefaliilor |
| Vocativ | acefalio | acefaliilor |
- (zool.) absență a capului, specifică unor animale inferioare.
- (med.) monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața), care constă în lipsa capului la făt.
Cuvinte apropiate
- acefal
- acefalobrah
- acefalobrahie
- acefalocardie
- acefalochirie
- acefalochist
- acefalogastrie
- acefalogastru
- acefalopodie
- acefalorahie
- acefalostom
- acefalostomie
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.