abrado

italiană

(italiano)

Etimologie

Din abradere.

Pronunție

  • AFI: /aˈbrado/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru abradere.




latină

(Latina)

Etimologie

Compus din ab- („de la, departe de”) + rādō („a răzui, a rade”).

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /abˈraː.doː/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /abˈra.do/


Verb

abrādō (infinitivul prezent abrādere, perfectul activ abrāsī, supinul abrāsum)

  1. a răzui
  2. a rade
  3. (fig.) a fura, a jefui

Sinonime

  • 1: rādō, tondeō
  • 3: abdūcō, compīlō, spoliō

Cuvinte derivate

  • abrāsiō
  • abrāsus

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.