Reue

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus riuwa.

Pronunție

  • AFI: /ˈʀɔɪ̯ə/


Substantiv


Declinarea substantivului
die Reue
f. Singular Plural
Nominativ die Reue invariabil
Acuzativ die Reue invariabil
Dativ der Reue invariabil
Genitiv der Reue invariabil
  1. remușcare, regret; penitență
    Voll Reue über seine Tat, entschuldigte er sich.

Cuvinte derivate

  • bereuen
  • reuelos
  • reuen
  • reuevoll
  • reuig
  • reumütig

Cuvinte apropiate

  • Reugeld
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.