Rausch
germană
(Deutsch)
Etimologie
Din verbul rauschen.
Pronunție
- AFI: /ʀaʊ̯ʃ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Rausch | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Rausch | die Räusche |
| Acuzativ | den Rausch | die Räusche |
| Dativ | dem Rausch(e) | den Räuschen |
| Genitiv | des Rausches | der Räusche |
- intoxicare, intoxicație, tulburare; p ext. beție
- Im Rausch ist er unerträglich.
- (fig.) înflăcărare, ardoare
Antonime
- 1: Nüchternheit
Cuvinte derivate
- berauscht
- rauschen
- Rauschmittel
Cuvinte compuse
- Alkoholrausch
- Drogenrausch
- Vollrausch
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.