Keiler
germană
(Deutsch)
Etimologie
Din Keil + sufixul -er.
Pronunție
- AFI: /'kaɪ̯lɐ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Keiler | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Keiler | die Keiler |
| Acuzativ | den Keiler | die Keiler |
| Dativ | dem Keiler | den Keilern |
| Genitiv | des Keilers | der Keiler |
- (zool.) vier
Sinonime
- (zool.) Wildeber
Antonime
- (zool.) Bache
Cuvinte derivate
- Keilerschießen
Cuvinte compuse
- Laufender Keiler
Vezi și
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.