Grigore

română

Etimologie

Din forma Grigorie, care provine din greacă antică Γρηγόριος (Grigórios) < compus din γρήγορος (grḗgoros, „vigilent, atent, alert”) +‎ -ιος (-ios).

Pronunție

AFI: /griˈgo.re/

Nume propriu

Declinarea substantivului Grigore
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	Grigore	invariabil
Articulat	Grigore	invariabil
Genitiv-Dativ	lui Grigore	invariabil
Vocativ	-	invariabil

prenume masculin.

Vezi și

calendar gregorian

Traduceri

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.