Frühling
germană
(Deutsch)
Etimologie
Compus din früh + sufixul -ling.
Pronunție
- AFI: /'fryːlɪŋ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Frühling | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Frühling | die Frühlinge |
| Acuzativ | den Frühling | die Frühlinge |
| Dativ | dem Frühling | den Frühlingen |
| Genitiv | des Frühlings | der Frühlinge |
- primăvară
- Im Frühling blüht die Natur auf.
Sinonime
Cuvinte apropiate
- Völkerfrühling
- Vorfrühling
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
|
|
Cuvinte compuse
- Arabischer Frühling
- Prager Frühling
Vezi și
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.