μπούφος

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă medie μποῦφος < italiană bufo.

Pronunție

  • AFI: /ˈbu.fɔs/


Substantiv

μπούφος (boúfos) m., μπούφοι (boúfoi) pl.

  1. bufniță
  2. (fig.) fraier, tâmpit

Sinonime

  • 1: βύας ο γνήσιος

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.