țintire

română

Etimologie

Din ținti.

Pronunție

  • AFI: /ʦin'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țintire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țintire țintiri
Articulat țintirea țintirile
Genitiv-Dativ țintirii țintirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ținti și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.