țarat

română

Etimologie

Din țar + sufixul -at.

Pronunție

  • AFI: /ʦa'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
țarat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țarat țarate
Articulat țaratul țaratele
Genitiv-Dativ țaratului țaratelor
Vocativ țaratule țaratelor
  1. stat cârmuit de un țar.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.