șutitor

română

Etimologie

Din a șuti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.tiˈtor/


Substantiv


Declinarea substantivului
șutitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șutitor șutitori
Articulat șutitorul șutitorii
Genitiv-Dativ șutitorului șutitorilor
Vocativ șutitorule șutitorilor
  1. (arg.) hoț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.