șuierătură

română

Etimologie

Din a șuiera + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.je.rə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șuierătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șuierătură șuierături
Articulat șuierătura șuierăturile
Genitiv-Dativ șuierăturii șuierăturilor
Vocativ șuierătură șuierăturilor
  1. șuierat, șuier.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.