șturț

română

Etimologie

Din germană Sturz.

Pronunție

  • AFI: /ʃturʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
șturț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șturț șturțuri
Articulat șturțul șturțurile
Genitiv-Dativ șturțului șturțurilor
Vocativ șturțule șturțurilor
  1. (reg.) loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deșeurile; (p.ext.) materialul depozitat în acest loc.
  2. semifabricat plat care reprezintă un stadiu intermediar între placa-semifabricat și tabla subțire.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.