șlefuire
română
Etimologie
Din șlefui.
Pronunție
- AFI: /ʃle.fu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șlefuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șlefuire | șlefuiri |
| Articulat | șlefuirea | șlefuirile |
| Genitiv-Dativ | șlefuirii | șlefuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șlefui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.