șipcă

română

Etimologie

Din bulgară шипка (šipka), sârbocroată šipka.

Pronunție

  • AFI: /'ʃip.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șipcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șipcă șipci
Articulat șipca șipcile
Genitiv-Dativ șipcii șipcilor
Vocativ șipcă șipcilor
  1. fiecare dintre bucățile de lemn subțiri și lungi (de formă paralelipipedică) folosite în lucrări de tâmplărie sau de dulgherie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.