șinuire

română

Etimologie

Din șinui.

Pronunție

  • AFI: /ʃi.nu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șinuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șinuire șinuiri
Articulat șinuirea șinuirile
Genitiv-Dativ șinuirii șinuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șinui și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.