șic

română

Etimologie

Din franceză chic.

Pronunție

  • AFI: /ʃik/


Substantiv


Declinarea substantivului
șic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șic șicuri
Articulat șicul șicurile
Genitiv-Dativ șicului șicurilor
Vocativ ' '
  1. eleganță dezinvoltă, bazată pe un gust ales.
  2. rafinament spiritual; lucru amuzant.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.