șarpe cu clopoței

română

Etimologie

Din șarpe + cu + clopoței.

Pronunție

  • AFI: /ˈʃar.pe ku klo.poˈʦej/


Cuvânt compus

șarpe cu clopoței

  1. specie de șarpe veninos din America de Nord, lung până la 2 metri, a cărui coadă este prevăzută cu solzi cornoși care produc un zgomot caracteristic (Crotalus horridus).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.