șaretă
română
Etimologie
Din franceză charrette.
Pronunție
- AFI: /ʃa're.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului șaretă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șaretă | șarete |
| Articulat | șareta | șaretele |
| Genitiv-Dativ | șaretei | șaretelor |
| Vocativ | ' | ' |
- trăsură înaltă și ne-acoperită, cu două roți, trasă, de obicei, de un singur cal; cabrioletă; brișcă.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.