șah

Vezi și : şah

română

Etimologie

Din turcă şah < limba persană şah ("rege").

Pronunție

  • AFI: /ʃah/


Substantiv


Declinarea substantivului
șah
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șah șahi
Articulat șahul șahii
Genitiv-Dativ șahului șahilor
Vocativ șahule șahilor
  1. titlu purtat de suveranii Iranului, corespunzător titlului de împărat; persoană care are acest titlu
    Șahul Iranului.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri


Etimologie

Din germană Schach

Pronunție

  • AFI: /ʃah/


Substantiv


Declinarea substantivului
șah
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șah șahuri
Articulat șahul șahurile
Genitiv-Dativ șahului șahurilor
Vocativ șahule șahurilor
  1. joc de origine orientală care se dispută între două persoane, pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele, alternativ albe și negre, cu 32 de piese, mișcate după anumite reguli, scopul final fiind câștigarea regelui adversarului.
    Jocul de șah.
  2. situație în cursul jocului definit, în care regele uneia dintre părți este atacat de o piesă a adversarului.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.