șănțuit

română

Etimologie

Din a șănțui.

Pronunție

  • AFI: /ʃən.ʦuˈit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șănțuit
Singular Plural
Masculin șănțuit șănțuiți
Feminin șănțuită șănțuite
Neutru șănțuit șănțuite
  1. cu șanțuri.
  2. (p.anal.) (despre obraz) brăzdat, încrețit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.