învâltorire
română
Etimologie
Din a (se) învâltori.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vɨl.to'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului învâltorire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învâltorire | învâltoriri |
| Articulat | învâltorirea | învâltoririle |
| Genitiv-Dativ | învâltoririi | învâltoririlor |
| Vocativ | învâltorire | învâltoririlor |
- (reg.) acțiunea de a se învâltori; învolburare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.