întinzător

română

Etimologie

Din a întinde + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tin.zə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
întinzător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întinzător întinzătoare
Articulat întinzătorul întinzătoarele
Genitiv-Dativ întinzătorului întinzătoarelor
Vocativ întinzătorule întinzătoarelor
  1. nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile.
  2. băț, lemn la războiul de țesut, cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte; întorcător, încordător.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.