însuflețitor

română

Etimologie

Din a însufleți + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.su.fle.ʦi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
însuflețitor
Singular Plural
Masculin însuflețitor însuflețitori
Feminin însuflețitoare însuflețitoare
Neutru însuflețitor însuflețitoare
  1. care însuflețește.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.