însuflețit

română

Etimologie

Din a însufleți.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.su.fleˈʦit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
însuflețit
Singular Plural
Masculin însuflețit însuflețiți
Feminin însuflețită însuflețite
Neutru însuflețit însuflețite
  1. care trăiește; viu.
  2. plin de viață; animat, vioi.
  3. (adverbial) în mod avântat, cu căldură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.