înnodătură

română

Etimologie

Din a înnoda + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.no.də'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
înnodătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înnodătură înnodături
Articulat înnodătura înnodăturile
Genitiv-Dativ înnodăturii înnodăturilor
Vocativ înnodătură înnodăturilor
  1. înnodare; nod; lucru înnodat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.