înnobilare
română
Etimologie
Din a înnobila.
Pronunție
- AFI: /ɨn.no.bi'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înnobilare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înnobilare | înnobilări |
| Articulat | înnobilarea | înnobilările |
| Genitiv-Dativ | înnobilării | înnobilărilor |
| Vocativ | înnobilare | înnobilărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.