înlăcrima

română

Variante

Etimologie

Din în- + lacrimă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.lə.kri'ma/


Verb


Conjugarea verbului
înlăcrima
Infinitiv a înlăcrima
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înlăcrimez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să înlăcrimeze
Participiu înlăcrimat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre oameni) a plânge, a lăcrima.
  2. (v.intranz. și refl.) (despre ochi) a se umple de lacrimi; a lăcrima.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.