înglotire
română
Etimologie
Din a îngloti.
Pronunție
- AFI: /ɨn.glo'ti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înglotire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înglotire | înglotiri |
| Articulat | înglotirea | înglotirile |
| Genitiv-Dativ | înglotirii | înglotirilor |
| Vocativ | înglotire | înglotirilor |
- (înv.) acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei; îngrămădire; concentrare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- ginitelor
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.