înfrânt

română

Etimologie

Din a înfrânge.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'frɨnt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înfrânt
Singular Plural
Masculin înfrânt înfrânți
Feminin înfrântă înfrânte
Neutru înfrânt înfrânte
  1. învins, biruit, bătut (în luptă).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.