înflorire
română
Etimologie
Din a înflori.
Pronunție
- AFI: /ɨn.flo'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înflorire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înflorire | înfloriri |
| Articulat | înflorirea | înfloririle |
| Genitiv-Dativ | înfloririi | înfloririlor |
| Vocativ | înflorire | înfloririlor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.