îndoca

română

Variante

Etimologie

Din germană eindocken.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.do'ka/


Verb


Conjugarea verbului
îndoca
Infinitiv a îndoca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 îndochez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să îndocheze
Participiu îndocat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.