încolăceală
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.ko.lə'ʧe̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului încolăceală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încolăceală | încolăceli |
| Articulat | încolăceala | încolăcelile |
| Genitiv-Dativ | încolăcelii | încolăcelilor |
| Vocativ | încolăceală | încolăcelilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.