încâinit
română
Etimologie
Din a (se) încâina.
Pronunție
- AFI: /ɨn.kɨjˈnit/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului încâinit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | încâinit | încâiniți |
| Feminin | încâinită | încâinite |
| Neutru | încâinit | încâinite |
- (rar) rău, câinos.
- încăpățânat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.