înșeuare
română
Etimologie
Din a înșeua.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʃeˈwa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înșeuare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înșeuare | înșeuări |
| Articulat | înșeuarea | înșeuările |
| Genitiv-Dativ | înșeuării | înșeuărilor |
| Vocativ | înșeuare | înșeuărilor |
- acțiunea de a înșeua și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.