împovărat
română
Etimologie
Din a (se) împovăra.
Pronunție
- AFI: /ɨm.po.və'rat/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului împovărat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | împovărat | împovărați |
| Feminin | împovărată | împovărate |
| Neutru | împovărat | împovărate |
- încărcat cu o povară; îngreunat.
- (fig.) năpădit de tristețe, tulburat de frământări sufletești.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.