împopoțona
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ɨm.po.po.ʦo'na/
Verb
| Conjugarea verbului (se) împopoțona | |
| Infinitiv | a (se) împopoțona |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) împopoțonez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) împopoțoneze |
| Participiu | împopoțonat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. tranz.) a (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.