împopoța
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ɨm.po.po'ʦa/
Verb
| Conjugarea verbului (se) împopoța | |
| Infinitiv | a (se) împopoța |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) împopoțez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) împopoțeze |
| Participiu | împopoțat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. tranz.) (reg.) a (se) împopoțona.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.