împletitoare

română

Etimologie

Din împletitor.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.ple.ti'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împletitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împletitoare împletitoare
Articulat împletitoarea împletitoarele
Genitiv-Dativ împletitoarei împletitoarelor
Vocativ împletitoareo împletitoarelor
  1. persoană care împletește din răchită, nuiele etc. diferite obiecte.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.