écureuil

franceză

(français)

Etimologie

Din forma veche *escuriol, care provine din latina populară *sciurolus < sciurus.

Pronunție

  • AFI: /e.ky.ʁœj/


Substantiv

écureuil m., écureuils pl.

  1. veveriță
    L'écureuil se couvre, s'ombrage de sa queue.
  2. (fig.) veveriță

Sinonime

  • 1: (reg.) êtchutheu, écureau

Cuvinte compuse

  • cage à écureuil

Expresii

  • tourner comme un écureuil en cage

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.