Vladimir Soloviov (filosof)

Pentru alte sensuri, vedeți Vladimir Soloviov.
Vladimir Soloviov (filosof)
Date personale
Născut[1][2][3]
Moscova, Imperiul Rus[1][4]
Decedat (47 de ani)[1][2][3]
Uzkoye⁠(d), Gubernia Moscova⁠(d), Imperiul Rus[1][2]
ÎnmormântatCimitirul Novodevici[*]
PărințiSerghei Mihailovici Soloviov[*][[Serghei Mihailovici Soloviov (Russian historian (1820–1879))|]][1]
Frați și suroriVsevolod Sergheevici Soloviov[*][[Vsevolod Sergheevici Soloviov (Russian historical novelist (1849–1903))|]]
Mihail Sergheevici Soloviov[*][[Mihail Sergheevici Soloviov |]]
Poliksena Sergheevna Soloviova[*][[Poliksena Sergheevna Soloviova (Russian children's writer (1867-1924), editor)|]] 
Cetățenie Imperiul Rus
Ocupațiefilozof
poet
publicist
cadru didactic universitar[*]
critic literar[*]
scriitor
teolog[*]
Limbi vorbitelimba rusă[5][6][7]
Activitate
Studiiistoriko-filologiceski fakultet Moskovskogo universiteta[*][[istoriko-filologiceski fakultet Moskovskogo universiteta |]]
Moskovskaia duhovnaia akademia[*][[Moskovskaia duhovnaia akademia (seminary)|]][8]
Profesor pentruSerghei Nikolaevici Trubețkoi[*][[Serghei Nikolaevici Trubețkoi (Russian philosopher, professor and rector of the Imperial Moscow University.)|]] 
Limbilimba rusă
limba franceză 
PatronajImperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|]]
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Bestujevskie kursî[*][[Bestujevskie kursî (Women's higher education institution in Imperial Russia)|]][8] 

Vladimir Sergheievici Soloviov (rusă: Владимир Сергеевич Соловьёв) (n. , Moscova, Imperiul Rus – d. , Uzkoye⁠(d), Gubernia Moscova⁠(d), Imperiul Rus) a fost un filosof, teolog, poet și critic literar rus.

Originea

A fost fiul celebrului istoric rus Serghei Mihailovici Soloviov.[9]

Scrieri

Opera lui Vladimir Soloviov a avut o foarte mare influență asupra formării filosofiei mlado-simboliste și a contribuit la definirea stilului poetic care se regăsește în primele cărți ale lui A. Beli și A. Blok. Gândirea sa a constituit piatra de temelie a Bisericii catolice bizantine rusești.

A elaborat și un studiu de teocrație universală, explorând posibilitatea existenței unei societăți clădite pe principii spirituale. A crezut într-un concept care a influențat foarte mult tinerii poeți simboliști: întruparea înțelepciunii divine într-o ființă numită Sofia. Înțeleapta zeiță Sofia a stat la baza filosofiei lui Soloviov. Cel mai cunoscut dintre poemele sale mistice este Trei întâlniri (1899), în care descrie viziunile pe care le-a avut în legătură cu Sofia, unitatea divină a universului.

De asemenea, Soloviov este apreciat pentru scrierile sale politice și pentru lucrările sale de critică literară. În 1889 a scris în limba franceză lucrarea Rusia și biserica universală (care a fost tradusă în limba rusă în 1948), în care a susținut ideea unei sinteze a bisericilor orientale și occidentale. Tema lucrării sale Trei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei (1899) este venirea iminentă a Antihristului. Evenimentele din Rusia l-au făcut pe Soloviov să nutrească idei precum sfârșitul istoriei lumii, lupta finală dintre Hristos și Antihrist. Potrivit lui Soloviov, cel mai înalt țel al artistului este de a transpune în realitate ordinea inerentă din întruchiparea „frumuseții absolute sau crearea corpului spiritual universal”.

Note

  1. 1 2 3 4 5 Soloviov
  2. 1 2 3 IeSBE / Soloviev, Vladimir Sergheevici[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. 1 2 Marea Enciclopedie Rusă
  4. „Vladimir Soloviov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  5. Czech National Authority Database, accesat în
  6. Autoritatea BnF, accesat în
  7. CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. 1 2 Iulia Ivanovna Fausek (Andrusova). Vospominania. Publikația i kommentarii S.I. Fokina; vstupitelnaia statia S.I. Fokina i O.B. Vahromeevoi[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. Dahm, Helmut and Wright, Kathleen. Vladimir Solovyev and Max Scheler: Attempt at a Comparative Interpretation, page 219. Springer, 1975

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.