Sumqayıt

Orașul este recunoscut pentru industria chimică, petrochimică și metalurgică,^[2] unde au ajuns să existe 34 de întreprinderi la începutul anilor 1980.^[3] Acest fapt a condus la o poluare fără precedent și afectarea sănătății umane, culminată cu mortalitate infantilă și investirea în metode de protecția mediului și sănătății sau oprirea de fabrici.^[3]

În 1962, vârsta medie a locuitorilor a fost de 27–28 de ani.^[4]

Combinatul de cauciuc sintetic din Sumqayıt a fost cea mai mare întreprindere petrochimică din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană.^[5] Tot aici se află echipa de fotbal Sumgayit FK.

În perioada 27 februarie–1 martie 1988 a avut loc un pogrom împotriva comunității armene din oraș, lăsat cu zeci sau sute de morți.

Vezi și: Pogromul de la Sumgait.

Note

↑ https://mexico.inaturalist.org/places/wikipedia/Sumqayit Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ Р.Алыев (22 mai 2020). „Химпром: шрамы индустриального прошлого Сумгаита” (în rusă). azerhistory.com. Accesat în 10 ianuarie 2023.
1 2 „Промышленные гиганты Сумгаита конца 1970-х (ФОТО)” (în rusă). azerhistory.com. 17 iulie 2019. Accesat în 10 ianuarie 2023.
↑ A. Ordimarțev, „Orașul tinereții”, în Scînteia tineretului, anul XVIII, nr. 4191, 4 noiembrie 1962, p. 4
↑ Алиев Рамал Али оглу, „Історія створення та розвитку заводу синтетичного каучуку”, Науковий вісник Одеського національного економічного університету, 2019, 1, p. 194

Vezi și

Lista orașelor din Azerbaidjan

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.

[f063ba9f209ba6bac0030f282fceb433-1] ttps://mexico.inaturalist.org/places/wikipedia/Sumqayit Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2] Р.Алыев (22 mai 2020). „Химпром: шрамы индустриального прошлого Сумгаита” (în rusă). azerhistory.com. Accesat în 10 ianuarie 2023.

[:0-3] 1 2 „Промышленные гиганты Сумгаита конца 1970-х (ФОТО)” (în rusă). azerhistory.com. 17 iulie 2019. Accesat în 10 ianuarie 2023.

[4] A. Ordimarțev, „Orașul tinereții”, în Scînteia tineretului, anul XVIII, nr. 4191, 4 noiembrie 1962, p. 4

[5] Алиев Рамал Али оглу, „Історія створення та розвитку заводу синтетичного каучуку”, Науковий вісник Одеського національного економічного університету, 2019, 1, p. 194

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

Cele mai mari orașe din Azerbaidjan Recensământul din 2013
	Loc	Numele orașului	Regiunea economică	Pop.	Loc	Numele orașului	Regiunea economică	Pop.
Baku Sumqayıt	1	Baku	Abșeron	2.150.800	11	Hacimaz	Quba-Hacimaz	64.800
	2	Sumqayıt	Abșeron	325.200	12	Agdam	Karabah	59.800
	3	Gandja	Gandja-Qazax	323.000	13	Djalilabad	Lankaran	56.400
	4	Mingacevir	Aran	99.700	14	Hankendi	Karabah	55.100
	5	Lankaran	Lankaran	85.300	15	Agjabadi	Aran	46.900
	6	Șirvan	Aran	80.900	16	Șamahî	Daglig-Șirvan	43.700
	7	Nahcivan	Nahcivan	78.300	17	Fuzuli	Karabah	42.000
	8	Șamkir	Gandja-Qazax	69.600	18	Salyan	Aran	41.300
	9	Șaki	Șaki-Zaqatala	66.400	19	Barda	Aran	38.600
	10	Ievlah	Aran	66.300	20	Neftçala	Aran	38.200