Organizarea administrativă a Mexicului

Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.

Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.

Entități federale

Districtul Federal

Entitate Nume oficial Drapel Suprafață Populație (2010)[2] Data înființării
Ciudad de México Distrito Federal 1.485 km2 8.720.916 18-11-1819[3]

State

Statele Mexicului
Stat Nume oficial

Estado Libre y Soberano de

 Drapel Capitala Cel mai mare oraș Suprafață[4] Populație (2010)[2] Ordine primirii
în Federație		 Data primirii
în Federație
Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes 5.618 km2 1.184.996 24 1857-02-05[5]
Baja California Baja California Mexicali Tijuana 71.446 km2 3.155.070 29 1952-01-16[6]
Baja California Sur Baja California Sur La Paz La Paz 73.922 km2 637.026 31 1974-10-08[7]
Campeche Campeche San Francisco de Campeche San Francisco de Campeche 57.924 km2 822.441 25 1863-04-29[8]
Chiapas Chiapas Tuxtla Gutiérrez Tuxtla Gutiérrez 73.289 km2 4.796.580 19 1824-09-14[9]
Chihuahua Chihuahua Chihuahua Ciudad Juárez 247.455 km2 3,406,465 18 1824-07-06[9]
Coahuila1 4 Coahuila de Zaragoza Saltillo Torreón 151.563 km2 2,748,391 16 1824-05-07[9]
Colima6 Colima Colima Manzanillo 5.625 km2 650,555 23 1856-09-12[10][11]
Durango Durango Victoria de Durango Victoria de Durango 123.451 km2 1,632,934 17 1824-05-22[9]
Guanajuato Guanajuato Guanajuato León 30.608 km2 5,486,372 2 1823-12-20[9]
Guerrero Guerrero Chilpancingo de los Bravo Acapulco 63.621 km2 3,388,768 21 1849-10-27[12]
Hidalgo Hidalgo Pachuca Pachuca 20.846 km2 2,665,018 26 1869-01-16[13]
Jalisco Jalisco Guadalajara Guadalajara 78.599 km2 7,350,682 9 1823-12-23[9]
México México Toluca de Lerdo Ecatepec de Morelos 22.357 km2 15,175,862 1 1823-12-20[9]
Michoacán Michoacán de Ocampo Morelia Morelia 58.643 km2 4,351,037 5 1823-12-22[9]
Morelos Morelos Cuernavaca Cuernavaca 4.893 km2 1,777,227 27 1869-04-17[14]
Nayarit Nayarit Tepic Tepic 27.815 km2 1,084,979 28 1917-01-26[15]
Nuevo León4 Nuevo León Monterrey Monterrey 64.220 km2 4,653,458 15 1824-05-07[9]
Oaxaca Oaxaca Oaxaca de Juárez Oaxaca de Juárez 93.793 km2 3,801,962 3 1823-12-21[9]
Puebla Puebla Puebla de Zaragoza Puebla de Zaragoza 34.290 km2 5,779,829 4 1823-12-21[9]
Querétaro Querétaro de Arteaga Santiago de Querétaro Santiago de Querétaro 11.684 km2 1,827,937 11 1823-12-23[9]
Quintana Roo Quintana Roo Chetumal Cancún 42.361 km2 1,325,578 30 1974-10-08[16]
San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí 60.983 km2 2,585,518 6 1823-12-22[9]
Sinaloa Sinaloa Culiacán Culiacán 57.377 km2 2,767,761 20 1830-10-14[17]
Sonora2 Sonora Hermosillo Hermosillo 179.503 km2 2,662,480 12 1824-01-10[9]
Tabasco5 Tabasco Villahermosa Villahermosa 24.738 km2 2,238,603 13 1824-02-07[9]
Tamaulipas4 Tamaulipas Ciudad Victoria Reynosa 80.175 km2 3,268,554 14 1824-02-07[9]
Tlaxcala Tlaxcala Tlaxcala Vicente Guerrero 3.991 km2 1,169,936 22 1856-12-09[18]
Veracruz Veracruz de
Ignacio de la Llave		 Xalapa Veracruz 71.820 km2 7,643,194 7 1823-12-22[9]
Yucatán3 Yucatán Mérida Mérida 39.612 km2 1,955,577 8 1823-12-23[9]
Zacatecas Zacatecas Zacatecas Zacatecas 75.539 km2 1,490,668 10 1823-12-23[9]

Note:

  1. A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
  2. A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente de asemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
  3. A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
  4. Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
  5. Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
  6. Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.

Note

  1. ↑ „Federal Constitution of the United Mexican States” (PDF). Supreme Court of Mexico. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  2. 1 2 Censo 2010
  3. ↑ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ „INEGI”. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. ↑ „Secretaria de Educación Publica”.
  8. ↑ „Secretaria de Educación Publica”. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 „Las Diputaciones Provinciales” (PDF) (în Spanish). p. 15.
  10. ↑ „Portal Ciudadano de Baja California”. Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ „Universidad de Colima”. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ „Erección del Estado de Guerrero”.
  13. ↑ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ „Enciclopedia de los Municipios de México”. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. ↑ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. ↑ „500 años de México en documentos”.
  18. ↑ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
  19. ↑ „La historia de la República de Yucatán”. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ „República de Río Grande, el País que no pudo ser” (în Spanish).
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.