Simion Stoilow

Simion Stoilow
Date personale
Născut[1]
București, România[2]
Decedat (73 de ani)[1][2][3]
București, România[2]
ÎnmormântatMausoleul din Parcul Carol (–)
Crematoriul uman[*]​ (–)
Cauza decesuluicauze naturale[4] (accident vascular cerebral[4])
Cetățenie România
Ocupațiematematician
diplomat
cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbitelimba română[3][5]
Activitate
Domeniuanaliză matematică[6]
topologie
matematică[6] 
InstituțieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași[7]
Universitatea din București[7]
Universitatea Politehnica din București[7][8]
Universitatea din Cernăuți[7]
Universitatea din București[8] 
Alma MaterFacultatea de Științe din Paris[*]​[9] 
Conducător de doctoratÉmile Picard 
DoctoranziCabiria Andreian Cazacu[10][11]
Romulus Cristescu[10]
Aristide Deleanu[10]
Martin Jurchescu[10]
Ionel Bucur[*]​[10] 
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]​ ()
Ordinul Meritul Cultural ()
Ordinul național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer[*]​ ()
Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a II-a[*]​ ()
Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa I[*]​ ()
Ordinul „23 August” clasa a III-a[*]​ ()
Premiul de Stat al Republicii Populare Române () 

Simion Stoilow, uneori scris Stoilov, (n. , București, România – d. , București, România) a fost un matematician român, fondatorul școlii românești de analiză complexă și autor a peste o sută de publicații.

A lucrat ca profesor la Universitatea din București și a fost ales membru al Academiei Române. Este cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcțiilor analitice. Este totodată creatorul școlii românești de analiză complexă. O stradă din Craiova îi poartă numele.[12] În Gazeta Matematică a publicat articole semnificative privind filosofia matematicii.

Biografie

Născut în București, și-a petrecut tinerețea la Craiova. Tatăl său era colonel și luptase la Smârdan în Războiul din 1877.[13]

După ce a studiat la școala elementară „Obedeanu” și la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, merge în 1907 la Universitatea din Paris, ca trei ani mai târziu să obțină diploma de absolvent. În 1916 obține doctoratul în matematici sub îndrumarea lui Émile Picard.[13]

În 1916 se întoarce în țară pentru a participa la Primul Război Mondial pe frontul din Dobrogea, apoi din Moldova. După încheierea conflagrației, în perioada 1919 - 1921 este profesor de matematică la Universitatea din Iași, iar în perioada 1921 - 1939 la Universitatea din Cernăuți.[13] În 1939 se mută în București, activând mai întâi la Universitatea Politehnica din București, iar din 1941 la Universitatea din București, în perioada 1944 - 1945 fiind rector, iar între 1948 și 1951 decan al Facultăților de Matematică și Fizică.[13]

Este activ și în plan politico-social. Simion Stoilow a fost membru PCR din 1944.[14]Astfel, în perioada 1946 - 1948, a fost ambasador al României în Franța,[13] iar în 1946 este membru al delegației române, conduse de Gheorghe Tătărescu, la Tratatele de pace de la Paris. În iulie 1947, organizează la Club de Chaillot expoziția "L'art français au secours des enfants roumains", unde participă Constantin Brâncuși, iar Tristan Tzara și Jean Cassou scriu prefața catalogului.

A încetat din viață datorită accident vascular cerebral, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa; până în 1990 rămășițele sale pământești au fost conservate la Mausoleul liderilor comuniști din Parcul Carol I.

Aprecieri

În 1936 este admis ca membru corespondent al Academiei Române, ca în 1945 să devină membru deplin.[13]

În 1946 a pus bazele Institutului de Matematică, căreia i-a fost și director pentru tot restul vieții. Printre membrii institutului s-au numărat și studenți de-ai săi ca: Martin Jurchescu, Cabiria Andreian Cazacu, Corneliu Constantinescu, Nicolae Boboc și Aurel Cornea. Acest institut, închis în 1975 sub regimul comunist, a fost redeschis imediat după căderea acestui regim și îi poartă numele.

Premiul Simion Stoilow este acordat anual de Academia Română celor cu rezultate deosebite în cercetarea matematică.

Distincții

  • Legiunea de Onoare (1928)[13]
  • Ordinul Meritul Cultural pentru știință (1934)[13]
  • Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Cavaler cl. I, pentru știință (23 septembrie 1942)[15]
  • Ordinul Steaua României, Mare ofițer (1946)[13]
  • Ordinul Steaua RPR, cl. a II-a (1948), respectiv cl. I (1952)[13]
  • Ordinul Muncii clasa I (14 septembrie 1953)[16]
  • Ordinul „23 August”, cl. a III-a (1954)[13]
  • Premiul de Stat, cl. I (1954)[13]
  • Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (23 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la naștere, pentru merite deosebite în domeniul didactic și științific”[17]
  • Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[18]

Scrieri

  • Siméon Stoilow, "Sur une classe de fonctions de deux variables définies par les équations linéaires aux dérivées partielles", Thesis, Paris: Gauthier-Villars, VI u. 84 S. 4 (1916). JFM entry
  • S. Stoïlow, "Sur les singularités mobiles des intégrales des équations linéaires aux dérivées partielles et sur leur intégrale générale", Annales Scientifiques de l'École Normale Supérieure (3) 36, 235-262 (1919) JFM entry
  • Simion Stoïlow, "Leçons sur les principes topologiques de la théorie des fonctions analytiques", Gauthier-Villars, Paris, 1956. MR0082545
  • Simion Stoïlow, "Œuvre mathématique", Éditions de l'Académie de la République Populaire Roumaine, Bucharest, 1964. MR0168435

Note

  1. 1 2 MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  2. 1 2 3 Стоилов Симион, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  3. 1 2 Autoritatea BnF, accesat în
  4. 1 2 , p. 5 http://system.lm-ns.org/index.php/lm/article/download/446/322 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ↑ Czech National Authority Database, accesat în
  6. 1 2 Czech National Authority Database, accesat în
  7. 1 2 3 4 MacTutor History of Mathematics archive
  8. 1 2 , p. 4 http://system.lm-ns.org/index.php/lm/article/download/446/322 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ↑ Système universitaire de documentation
  10. 1 2 3 4 5 Genealogia matematicienilor
  11. ↑ https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/17476930902999082 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ↑ Strada Simion Stoilov, Craiova pe harta - Orasul.biz, orasul.biz
  13. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Eufrosina Otlăcan, Simion Stoilow (1887–1961) – matematicianul și omul Arhivat în , la Wayback Machine., Studii și comunicări/Divizia de Istoria Științei, vol. IV, 2011, pp.379–387
  14. ↑ Documente funerare despre câțiva membri importanți ai Partidului Comunist din România (1967)
  15. ↑ Decretul regal nr. 2.847 din 23 septembrie 1942 privind conferirea ordinului „Meritul Cultural”, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 257, Partea I-a, marți 3 noiembrie 1942, pp. 9592–9593.
  16. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 371 din 14 septembrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor cadre didactice din învățământul superior, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 34, 25 septembrie 1953, pp. 375–376.
  17. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 592 din 23 decembrie 1957 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” și a „Ordinului Muncii” unor membri ai Academiei Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 37, 31 decembrie 1957, p. 310.
  18. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 181.

Legături externe


Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.