Săliștea de Sus

Pentru alte sensuri, vedeți Săliștea (dezambiguizare).
Săliștea de Sus
Felsőszelistye
Oberselischte
  oraș  

Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești

Stemă
Săliștea de Sus
Săliștea de Sus (România)
Poziția geografică
Săliștea de Sus
Săliștea de Sus (Județul Maramureș)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍

Țară România
Județ Maramureș

SIRUTA108892
Atestare documentară1365
Oraș2004

ReședințăSăliștea de Sus[*]
ComponențăSăliștea de Sus[*]

Guvernare
 - primar al orașului Săliștea de Sus[*]Ștefan Iuga[*][1][2] (PSD, )

Populație (2021)
 - Total4.856 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal437295

Prezență online
site web oficial
GeoNames

Poziția localității Săliștea de Sus

Săliștea de Sus (în maghiară Felsőszelistye, în germană Oberselischte) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România.[3] Localitatea are o populație de 4.893 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei localități din județul Maramureș: Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Ulmeni.[4]

Istoric

Prima atestare documentară: 1365 (Keethzeleste).[5]

Etimologie

Etimologia numelui localității: dintr-un nume topic Săliște (< subst. regional săliște „sat pustiit; locul pe care a fost așezat un sat; vatra satului" < sl. selište „cort, locuință, curte" < selo „moșie, ogor"; cf. bg. selište) + de + Sus.[6]

Geografie

Orașul Săliștea de Sus este situat în nordul României, în partea de sud-est a Depresiunii Maramureș, la poalele de nord-est ale Munților Țibleș, pe cursul superior al râului Iza.

Demografie




Componența etnică a orașului Săliștea de Sus

     Români (97,01%)

     Alte etnii (2,99%)




Componența confesională a orașului Săliștea de Sus

     Ortodocși (94,75%)

     Alte religii (2,22%)

     Necunoscută (3,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Săliștea de Sus se ridică la 4.856 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.893 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%).[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,75%), iar pentru 3,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație

Orașul Săliștea de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ștefan Iuga[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Uniunea Salvați România2      
Partidul Național Conservator Român1      
Partidul Ecologist Român1      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
Partidul Național Liberal1      
Partidul Mișcarea Populară1      

Obiective turistice

  • Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Nistoreștilor” sau „Biserica din Deal”), construită în anul 1650. A fost incendiată de tătari în 1717, fiind refăcută ulterior.
  • Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Bulenilor” sau „Biserica din Vale”), construită în anul 1722. Are picturi originale pe pereții interiori și icoane datând din secolul al XVIII-lea.

Personalități locale

  • Gavrilă Iuga (1880 - 1940), doctor în drept, avocat, deputat în Parlamentul României Mari; prefect al jud. Maramureș (noiembrie 1928 - aprilie 1931).
  • Ion Iuga (1940-1993), poet, traducător. Vol. Tăceri neprimite (1969), Țara fântânilor (1971), Din Marmația (1977), Ieșirea din vis (1982) etc.
  • Dumitru Iuga (n. 1942), poet, etnolog. Vol. Cerb alb (1976), Mileniul provizoriu (1996).
  • Nicolae Iuga (n. 1953), profesor universitar, jurnalist;
  • Viorel Iuga (n.1962), pastor, președintele Uniunii bisericilor creștine baptiste din România.

Note

  1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
  5. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  6. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  7. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Vezi și

  • Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară)
  • Valea Izei și Dealul Solovan (arie de protecție specială avifaunistică)

Legături externe

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.