Rudolf Carnap

Rudolf Carnap
Date personale
Născut[1][2][3][4][5]
Ronsdorf⁠(d), Regatul Prusiei, Imperiul German[6][7][8][9]
Decedat (79 de ani)[10][1][2][4][5]
Santa Monica, California, SUA[11][12][13][14]
Cetățenie Imperiul German[15]
 Statele Unite ale Americii (–)[16][17][18]
 Republica de la Weimar
 Germania Nazistă
Religieateism
Ocupațiefilosof analitic[*]
esperantist
filosof al limbajului[*]
logician[*][[logician (person specializing in formal logic)|]]
filosof al științei[*]
cadru didactic universitar[*]
filozof
Locul desfășurării activitățiiViena[19]
Praga[19]
Princeton[19]
Los Angeles[19]
Limbi vorbiteEsperanto
limba germană[20]
limba engleză[2][20]
Activitate
DomiciliuWuppertal
California 
Alma materUniversitatea din Jena
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Freiburg
Universitatea din Viena 
OrganizațieUniversitatea din Viena
Universitatea Carolină
Universitatea din Chicago
University of California, Los Angeles 
Influențat deGottlob Frege, Albert Einstein, Ernst Mach, Immanuel Kant, Alfred Tarski, Franz Brentano, Edmund Husserl, Ludwig Wittgenstein, Hans Vaihinger[*][21], Bruno Bauch[*] 
PremiiBursă Guggenheim[*] () 

Rudolf Carnap (n. 18 mai 1891, Ronsdorf, Germania – d. 14 septembrie, 1970, Santa Monica, California) a fost un filozof german care a trăit în Europa înainte de 1935 și în SUA după aceea. A fost membru al Cercului de la Viena și susținător al pozitivismului logic.

Și-a luat doctoratul în fizică la Universitatea din Jena, în 1921.[22]

Considerații

Pentru Rudolf Carnap filosofia trebuia înțeleasă ca activitate de clarificare a limbajului prin analiza logică. Analiza constă în cercetarea logică a fundamentelor limbajului, în construirea unei sintaxe logice în care sunt admise doar tautologiile (propoziții analitice) și propoziții de experiență de forma „x are proprietatea z” , prin care se descrie experiența empirică.

Potrivit lui Carnap, numai termenii care alcătuiesc propoziții de experiență (propoziții prin care exprimăm experiența senzorială) au semnificație. Mai mult, numai propozițiile de experiență, a căror valoare de adevăr sau falsitate poate fi verificată prin confruntarea cu experiența empirică, au sens.

Rezultatul analizei lui Carnap este acela că filosofia speculativă (de exemplu metafizica) este fundamentată pe două tipuri de erori: pe de o parte, folosește cuvinte lipsite de semnificație, iar pe de altă parte, enunțurile sale sunt lipsite de sens.

Pentru termeni precum „Absolutul”, „Necondiționatul”, „Ființa în sine”, metafizicianul nu poate furniza condiții empirice de adevăr, ci doar sentimente și reprezentări ce stau în spatele pretinsei semnificații. Mai mult, propoziții metafizice, precum cele oferite de Hegel: „Ființa pură și neantul sunt unul și același lucru”, sunt fără sens, sunt pseudo-propoziții, pentru că sunt susținute de cunoaștere accesibila științei empirice, neverificabilă.

Opere

  • Logical foundation of probability, 1950

Note

  1. 1 2 Rudolf Carnap, Opća i nacionalna enciklopedija
  2. 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
  3. Rudolf Carnap, Hrvatska enciklopedija[*]
  4. 1 2 Rudolf Carnap, Munzinger Personen, accesat în
  5. 1 2 Rudolf Carnap, SNAC, accesat în
  6. Google Cărți
  7. Google Cărți
  8. Google Cărți
  9. „Rudolf Carnap”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  10. Rudolf Carnap, Nationalencyklopedin, accesat în
  11. https://www.newworldencyclopedia.org/entry/Rudolf_Carnap Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. „Rudolf Carnap”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  13. http://www.wisdomsupreme.com/dictionary/rudolf-carnap.php Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. http://www.astro.com/astro-databank/Carnap,_Rudolf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. Amazon.com
  16. http://www.infoplease.com/encyclopedia/people/carnap-rudolf.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. JSTOR
  18. http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/10350339309384418 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. 1 2 3 4 „Rudolf Carnap”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  20. 1 2 CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  21. Q108124411[*], p. 123-138 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  22. Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 223.

Bibliografie

  • Wittgenstein în filosofia sec. al XX-lea, coord. Mircea Flonta și Gheorghe Ștefanov, Editura Polirom, Iași, 2002
  • Manual de filosofie - Nicolae Stan, Paul Marinescu, Editura Economică
  • Dicționar enciclopedic român, Editura Politică, București, 1966
  • Ion Ceapraz, Empiric și teoretic în cunoașterea științifică, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1987
  • Ilie Pârvu, Teoria științifică,Editura Albatros, 1982
   
Portal Filozofie
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.