Purificare etnică

Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexuală • Religie
• (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism • Aporofobie • Homofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
• Serofobie • HeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
• Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

Rasismul • Discriminarea romilor
Holocaustul în România • Antisemitismul
• Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
• Violența domestică
• Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnică • Persecutare • Pogrom
• Conflict etnic • Genocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
• Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
Autodeterminare • Desegregare
IntersecționalitateFeminism
Multiculturalism • Integrare rasială
• Integrare socială • Asimilare culturală

Vezi și

CNCD • ACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

Purificarea etnică (sau epurarea etnică) este o expresie care se referă la diferite practici sau politici de expulzare forțată, sau chiar de lichidare fizică, a unei minorități etnico-culturale, dintr-un anumit teritoriu sau dintr-o țară, cu scopul de a crea o societate "pură", de a omogeniza structura etnică a populației.

Cele mai vechi informații despre ceea ce numim azi epurare etnică apar în Cartea Exodului, din Biblie.[1] Din punct de vedere juridic, purificarea etnică nu se regăsește în tratatele și convențiile internaționale. Deși purificarea etnică, prin deportări în masă a unor minorități etnice, nu are caracter genocidal, în intenție, deseori ea se poate transforma în genocid ca urmare a efectelor și de aceea, dintr-o perspectivă juridică, s-ar putea argumenta și în sensul aplicării conceptului de genocid.[2]

Cazuri

  • În timpul celui de al Doilea Război Mondial, al Treilea Reich a întreprins atât Holocaustul (cu scopul eliminării prezenței evreilor din Europa), cât și epurarea etnică a populațiilor slave⁠(d) din teritoriile ocupate din Polonia. În aceeași perioadă, în România lui Antonescu, romii au fost adunați și deportați în est alături de evreii din unele regiuni. După război, etnicii germani au fost obligați să părăsească teritoriile cedate de Germania.
  • Termenul a fost utilizat și pentru a descrie uciderea populațiilor hutu și tutsi din Rwanda și Burundi, în 1994.[1]
  • În regiunea Darfur, sub coducerea dictatorului Omar al-Bashir, forțele loiale lui au ucis peste 500.000 de civili, exterminând practic populatia nemusulmană, și mai multe milioane au fost alungați din regiunea Darfur.[3]

Note

  1. 1 2 3 Dicționar de cultură generală: Epurare etnică[nefuncțională]
  2. Între dreptul internațional și teoriile contemporane privind violența colectivă
  3. Genocide In Darfur - Holocaust Museum Houston (în engleză), hmh.org,
  4. ONU cere Serbiei sa nu se mai amestece in Kosovo
  5. „Patimile estului Moldovei în "închisoarea popoarelor". Arhivat din original la . Accesat în .

Bibliografie

  • en United Nations: Declaration on the Rights of Persons Belonging to National or Ethnic, Religious andLinguistic Minorities, New York, 1992.
  • en ***: Framework Convention for the Protection of National Minorities, Strasbourg, 1995.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.