Numerian

Numerian
Împărat roman

Numerian
Date personale
Nume la naștereMarcus Aurelius Numerius Numerianus
Născut254 d.Hr.
Nicomedia, Bithynia et Pontus⁠(d), Roma Antică
Decedatnoiembrie 284
Emesa
Cauza decesuluicauze naturale
PărințiCarus
Frați și suroriCarinus
Paulina[*][[Paulina (daughter of emperor Carus)|​]]
Căsătorit cuFiica lui Aper
ReligieReligia în Roma antică
Ocupațiepolitician
Apartenență nobiliară
Domnie
Domnie282 – 283 (ca Caesar)
decembrie 283 – noiembrie 284 (singur)
PredecesorCarus
SuccesorDioclețian

Marcus Aurelius Numerius Numerianus (n. 254 d.Hr., Nicomedia, Bithynia et Pontus⁠(d), Roma Antică – d. noiembrie 284 d.Hr., Nicomedia, Bithynia et Pontus⁠(d), Roma Antică) a fost un împărat roman în decembrie 283 - noiembrie 284, împreună cu fratele său Carinus. Ei erau fii împăratului Carus.

Domnia

În 282, legiunile din partea superioară a Dunării, din Raetia și Noricum l-a proclamat împărat pe tatăl lui Numerian, prefectul pretorian Marcus Aurelius Carus, pornind o rebeliune împotriva împăratului Probus[1]. Armata lui Probus, staționată în Sirmium (Sremska Mitrovica, Serbia), au decis că nu doresc să lupte împotriva lui Carus și l-au asasinat pe Probus[2]. Noul împărat, în vârstă de șaizeci de ani, și-a dorit să se stabilească o dinastie[3], ridicându-i pe Carinus și Numerian la rangul de Caesar[4].

În 283, Carus l-a numit pe Carinus responsabil peste Vest și s-a mutat cu Numerian și prefectul pretorian Aper Arrius în est, pornind un război împotriva Imperiului Sasanid. Sasanizii au fost implicată într-un litigiu de succesiune la moartea lui Shapur și nu au fost în măsură să se opună avansului lui Carus[5] .

Potrivit lui Zonaras, Eutropius, și Festus, Carus a câștigat o victorie majoră împotriva perșilor, capturând Seleucia și capitala, Ctesifon, orașe de pe malurile opuse ale Tigrului[6]. Celebrând victoriile, Numerian, Carus și Carinus și-au luat titlul de Persici maximi. Carus a murit în iulie sau la începutul lui august al anului 283 din cauza unui fulger[7].

Împărații Numerian și Carinus

După moartea lui Carus, Numerian și Carinus au devenit noii Augusti. Carinus a făcut repede drum spre Roma din Galia, unde sosește în ianuarie 284, în timp ce Numerian a zăbovit în Est[8]. Retragerea romană din Persia a fost ordonată și fără opoziție, dar regele persan, Bahram al II-lea, însă, încă se lupta pentru a-și stabili autoritatea[9].

Până în martie 284, Numerian a ajuns la Emesa), în Siria; până în noiembrie, doar în Asia Mică[10]. În Emesa a fost aparent încă în viață și în stare bună de sănătate. După Emesa, personalul lui Numerian, inclusiv prefectul Aper, a raportat că Numerian suferă de o inflamație a ochilor și a trebuit să călătorească într-un lectică închis. Când armata a ajuns în Bitinia, o parte din soldații Numerian au simțit un miros asemănător unui cadavru în descompunere care provin din lectică, au deschis perdele sale și au constatat că Numerian era mort[11].

După moartea lui Numerian

Aper a rupt oficial vestea morții lui Numerian în Nicomidia în noiembrie 284. Generalii și tribunii lui Numerian au numit un consiliu de succesiune și l-au ales ca împarat pe Dioclețian, comandantul brațului de cavalerie din garda imperială[12]. Armata din est s-a adunat pe un deal în afara Nicomidiei și a salutat în unanimitate pe noul Augustus. Dioclețian a acceptat veșmintele purpurii imperiale și a ridicat sabia în lumina soarelui, închizând un jurământ negând responsabilitatea pentru moartea lui Numerian. El a afirmat că Aper l-a ucis pe Numerian și a ascuns fapta. Dioclețian și-a scos sabia din teacă și l-a ucis pe Aper[13].

Note

  1. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Leadbetter, "Carus"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Southern, Severus to Constantine, p. 132; Williams, Diocletian, p. 32.
  2. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Southern, Severus to Constantine, p. 132.
  3. ↑ Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Southern, Severus to Constantine, p. 132; Williams, Diocletian, p. 32.
  4. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Williams, Diocletian, p. 32.
  5. ↑ Leadbetter, "Carus"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39.
  6. ↑ Zonaras, 12.30; Eutropius, 9.14.1; Festus, 24; Barnes, Constantine and Eusebius, 4; Leadbetter, "Carus"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Potter, The Roman Empire at Bay, p. 279; Williams, Diocletian, p. 33.
  7. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Leadbetter, "Carus"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Southern, Severus to Constantine, p. 133; Williams, Diocletian, pp. 33–34.
  8. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4.
  9. ↑ Southern, Severus to Constantine, p. 133.
  10. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Leadbetter, "Numerianus."
  11. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Leadbetter, "Numerianus"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, p. 39; Williams, Diocletian, p. 35.
  12. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, p. 4; Barnes, New Empire, p. 31; Bowman, "Diocletian", p. 68; Mathisen, "Diocletian"; Williams, Diocletian, p. 33, 35-36.
  13. ↑ Barnes, Constantine and Eusebius, pp. 4–5; Leadbetter, "Numerian"; Odahl, Constantine and the Christian Empire, pp. 39–40; Williams, Diocletian, p. 37.

Bibliografie

  • Barnes, Timothy D. Constantine and Eusebius. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1981. ISBN 978-0-674-16531-1
  • Barnes, Timothy D. The New Empire of Diocletian and Constantine. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1982. ISBN 0-7837-2221-4
  • Bowman, Alan K. "Diocletian and the First Tetrarchy." In The Cambridge Ancient History, Volume XII: The Crisis of Empire, edited by Alan Bowman, Averil Cameron, and Peter Garnsey, 67–89. Cambridge University Press, 2005. ISBN 0-521-30199-8
  • Leadbetter, William. "Carus (282–283 A.D.)." De Imperatoribus Romanis (2001a). Accessed 16 februarie 2008.
  • Leadbetter, William. "Numerianus (283–284 A.D.)." De Imperatoribus Romanis (2001b). Accessed 16 februarie 2008.
  • Leadbetter, William. "Carinus (283–285 A.D.)." De Imperatoribus Romanis (2001c). Accessed 16 februarie 2008.
  • Mathisen, Ralph W. "Diocletian (284–305 A.D.)." De Imperatoribus Romanis (1997). Accessed 16 februarie 2008.
  • Potter, David S. The Roman Empire at Bay: AD 180–395. New York: Routledge, 2005. Hardcover ISBN 0-415-10057-7 Paperback ISBN 0-415-10058-5
  • Southern, Pat. The Roman Empire from Severus to Constantine. New York: Routledge, 2001. ISBN 0-415-23944-3
  • Williams, Stephen. Diocletian and the Roman Recovery. New York: Routledge, 1997. ISBN 0-415-91827-8


Predecesor:
Carus		 Împărat Roman
283 - 284		 Succesor:
Dioclețianus


Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.